Nu marele plan divin, deoarece nu știu nimic despre asta. Este vorba despre marele plan personal, pe care bănuiesc că-l are fiecare; sau, cel puțin, unii dintre noi. Până la vârsta de 14 ani, am știut cu precizie ce urmează să fac în viață – urma să fiu unul dintre ofițerii armatei române, cu dorința de a ajunge chiar general. Apoi, planul mi-a fost distrus de comisia medicală de la admiterea la liceul militar. Am fost bulversat, iar decizia de a urma teologia avea o vagă legătură cu vechiul meu plan; dacă nu puteam să le comand oamenilor, atunci măcar să le țin predici. Pe parcursul perioadei petrecută la teologie, în loc să mă apropii de credință, m-am îndepărtat, și am hotărât că nu pot predica ceva în care nu cred. Am decis astfel să schimb din nou planul.
Nu știu de ce am ajuns la construcții; poate a fost faptul că îmi place matematica. Totuși, începând din acel moment, marele plan era tot mai imprecis conturat. Nu aveam un scop foarte bine definit, iar schimbările de direcție au fost destul de dese; uneori fortuite, alteori planificate. După un eveniment tragic, pot spune chiar că marele plan era inexistent – devenisem o frunză purtată de vânt, fără o destinație precisă. Asta s-a întâmplat până ieri (adică, sâmbătă – scriu asta duminică seara), când am hotărât să refac marele plan. De ce ieri? Este o zi cu vreo semnificație anume? Nu, nu este. Însă, după câteva luni de agitație spirituală, am ajuns la niște concluzii. Una, din păcate, este aceea că am pierdut o luptă, una pe care o duc din vara anului 2009. Mă declar astfel, în mod oficial, învins. Îmi voi corecta însă eroarea făcută atunci. Mai bine mai târziu, decât niciodată, nu-i așa? Voi lua o pauză de reflectare, pentru a defini exact noul mare plan. Nu știu cum va afecta asta activitatea mea bloggeristică. Poate voi rări postările, poate dimpotrivă. Vom vedea.
PS: Dacă vi se pare că nu prea corespunde cronologia, cu cea prezentată în “Viața lui Ragnar,” aveți dreptate. O parte dintre evenimentele cuprinse în perioada 13-20 de ani, mai ales cele legate de școală, sunt ușor amestecate față de cronologia reală, deoarece le-am adaptat la sistemul școlar norvegian.
Pingback: Ca bucatele-n sare « Ilarie
Pingback: Crahul | Caius
Pingback: Teiul « Ioan Usca
good luck with your new plan!
Thank you very much.
Pingback: “Să nu uitaţi niciodată că există şi după Băsescu viaţă, lege, răspundere!” – Crin Anonescu « Hai ca se poate!