Ipso facto

Recent, am revăzut acest film pe Cinemax, iar – la un moment dat – personajul principal își pune o întrebare, care mi s-a părut interesantă. Filmul, l-am văzut deja de trei ori și nu m-am plictisit încă. De ce mi-a plăcut acest film? Cine a citit „Viața lui Ragnar,” bănuiește probabil. Un aspect al poveștii îmi este, întrucâtva, cunoscut. La fel ca personajul principal, și eu am o iubire din trecut care mă bântuie încă. Diferența constă în faptul că, atât eu, cât și ea, ne-am căsătorit. Nu are rost să insist asupra motivelor, urmăriți „Viața lui Ragnar” și, undeva, pe la capitolul 22, le veți afla. Da, uitasem, eu nu am nici măcar o poză de-a ei. De chestia asta mi-am dat seama, pentru prima dată, atunci când am văzut acest film. Nicio poză, ce naiba?!

În film, Connor Mead se întreba de ce-l urăsc femeile, pentru că el nu urăște pe niciuna dintre fostele sale iubite. Recunosc, nu m-am întrebat niciodată asta. Oare mă urăște vreuna dintre ele? Și dacă da, de ce? Why, for the love of God, why? Pentru că, eu le iubesc pe toate, pe fiecare din alt motiv.
Totuși, cu vreo patru sau cinci ani în urmă, m-am întâlnit cu „Nicole.” Părea foarte bucuroasă că m-a revăzut, după atâția ani și, mai ales, nu exista niciun indiciu pe figura ei că m-ar urî. Nu știu dacă și sora ei are aceeași părere. Nici măcar n-am întrebat-o ce mai face „Christine,” nu sunt atât de prost.

Așa că, mă întreb: oare vreuna…? Păi, una este foarte posibil să existe, deși a trecut mult timp de atunci. Ultima oară când am văzut-o ieșea nervoasă dintr-o discotecă, după ce-mi aplicase o palmă. Eram vinovat, recunosc asta, dar nu aveam decât 17 ani pe atunci, dacă asta este o scuză. Însă, cine știe?, poate n-am fost atât de important în viața ei, încât să mă urască.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Personale. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Ipso facto

  1. Pingback: Repertoriu « Ioan Usca

  2. Pingback: Tenebre – 27 | Caius

  3. Theodora zice:

    „poate n-am fost atât de important în viața ei, încât să mă urască.” – Ura este un sentiment foarte … serios si puternic 🙂

    Apreciază

  4. Pingback: De necrezut – Armata egipteana il confisca pe Adriean Videanu -Sa ii intrebe cineva daca nu il vor si pe Basescu « Hai ca se poate!

  5. Pingback: Când este timpul miracolelor? « Gabriela Elena

  6. Pingback: Luna de pe cer este mult mai uşor de dăruit decât inima « Gabriela Elena

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s