Cuvinte

Cuvintele sunt tot ceea ce mi-au mai rămas. Rostiri incomprehensibile pentru alții, dar atât de familiare mie. Aș putea să scriu acest blog într-un fel care l-ar face greu de priceput. Într-un stil, pe care profesoara mea de filozofie îl numea „încărcat de cuvinte prețioase„. Dar am ales să mă mențin în apropierea vulgului, pentru a mă supune regulii de a rosti un cuvânt într-o limbă cunoscută, decât o mie într-o limbă străină. Poate că îmi mai scapă câte o virgulă, pe ici-colo, dar nici nu am pretins vreodată că fac literatură aici. Doar am spus „tentative literare„, nu-i așa? Poate mai declin din neatenție vreun adverb, dar a trecut multă vreme de când nu am mai avut vreun contact cu gramatica. Iar chestiunile neuzitate se uită. Îmi dau însă toată silința să corectez textele scrise pe blog. Poate exagerez uneori cu virgulele, dar întotdeauna le-am pus după principiul „urechii muzicale.” Când mi se pare că trebuie o virgulă o adaug. Însă am deviat de la subiect.

Cuvintele îmi sunt dragi. Ele și matematica sunt singurele care nu m-au trădat vreodată. Cuvintele, bine așezate, creează o simetrie perfectă. Nu cred însă că am acest dar: al așezării cuvintelor, astfel încât să formeze o simfonie. Sunt mulți alții mai talentați decât mine. Asta nu mă oprește însă să aștern pe hârtie – sau, în acest caz, pe blog – gândurile mele, unele dintre cele mai intime. Am ales această metodă de exhibiționism mental pentru a-mi menține echilibrul. Reprezintă o supapă de refulare, un fel de evadare din cotidian.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Gânduri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Cuvinte

  1. Pingback: Septuaginta « Ioan Usca

  2. Pingback: Inocentul – 9 | Caius

  3. Pingback: Udrea vrea sa il schimbe cat mai repede pe Boc « Hai ca se poate!

  4. Pingback: Cate zile va rezista Gaddafi?

  5. Evadarea din cotidian prin cuvant, nu reprezinta numai o descatusare ci si o bucurie, un timp pe care ti-l acorzi tie si celor care-ti citesc articolele.

    Cuvantul „Ragnar” acum se gaseste si in blogroll-ul unei iubitoare de cuvant, scris, citit si vorbit. 🙂

    Apreciază

  6. pitapata zice:

    „Nu e putere decat in vorba”. Asa zice un proverb..

    p.s de ce nu alegi sa ai mai multe steaguri in flag counter?
    intri pe text unde ai adaugat linkul si modifici doar numarul , de ex in loc de 12 poti sa pui si 30 daca vrei.

    Apreciază

    • Ragnar zice:

      Știu asta, mă pricep destul de bine la html. Prefer să-l mențin la un nivel „petit.”

      Apreciază

      • pitapata zice:

        Ok 🙂

        .. in orice caz daca ai fi scris numai pentru tine nu ti-ai fi facut un „jurnal electronic” ci un caiet de notite pentru sertar.
        E clar ca scriem ce ne trece prin minte dar nu e numai pentru noi. Ci pentru oricine care intra pe blog. Nu crezi?

        Apreciază

  7. Pingback: Omagiu frumuseţii ce oglindeşte sufletul « Gabriela Elena

  8. dagatha zice:

    A mânui cuvântul este o artă. Chiar dacă unele nu spun altor urechi ce vor să audă sau ce pot să priceapă, e mare lucru să spună ce simți TU, cel care le-a așezat într-o ordine simetrică sau nu.
    Mi-au plăcut paginile de aici și mi-au plăcut cuvintele.
    Gând bun 🙂

    Apreciază

  9. Pingback: Pe cine au deranjat Oana Stancu si Adrian Ursu? « Hai ca se poate!

  10. Ragnar zice:

    @ pitapata
    Nu, îmi mențin afirmația: scriu pentru mine. Faptul că acest blog este public, este o cu totul altă chestiune. Nu am nicio intenție moralizatoare, iar acest blog nu are vreun scop, în afara celor enunțate deja: „o supapă de refulare, un fel de evadare din cotidian.”
    Cât despre acel jurnal din sertar… Sunt de fapt două caiete cu coperți roșii, aflate într-un dulăpior.

    Apreciază

    • pitapata zice:

      Cuvintele sunt ca stropii de apa. Picaturile fac ploaia. In sine ploaia nu are intentii. Dar da rezultate.
      Asa si cuvintele unele langa altele ,conduc la idei.

      Poate nu ai intentia Ragnar, alta decat sa asterni cuvinte dar chiar si neintentionat ideile influenteaza, respectiv mobilizeaza sau demoralizeaza, produc emotii..
      Dar am inteles ce vrei sa spui.
      Esti eliberat de orice scop in afara placerii de a scrie ca placere in sine . Sper sa fi inteles bine 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s