Dilema

Ce este mai ușor de suportat: să fii umilit zilnic de către niște străini sau numai pentru o perioadă de către cunoscuți? Aș spune că a doua variantă, deoarece are o durată mai scurtă și, cel puțin, acestora le poți riposta. În curând voi efectua o schimbare în viața mea; una de imagine. Ultima dată când am făcut așa ceva, era prin anul 2001, pe la sfârșitul lunii septembrie. În mod surprinzător, nu am uitat. Va fi greu și oarecum incomod, în primele zile, dar mizez pe relativ recent dobândita mea poziție de canis alpha în cadrul colectivului, pentru a-mi impune viziunea. Mă rog, oficial nu sunt liderul grupului, dar între mine și respectivul există o înțelegere mutuală nescrisă. El deține puterea în acte, eu domin grupul de câini în realitate. Foarte rar există tentative din ambele părți de a înclina definitiv balanța, dar acestea nu au niciodată succes, din simplul motiv că nu sunt duse până la capăt. El se teme de mine, iar eu sunt obligat să-i respect funcția.

Ce anume voi face? Ca de obicei, nu voi oferi detalii despre asta, singurul lucru pe care-l pot spune este că va fi o schimbare importantă, mai ales pentru moralul meu. Oricum, trebuie să adaug faptul că nimeni nici măcar nu-și imaginează ce voi face. Nicio grijă, nu este ilegal. Poate în anumite țări, dar nu și aici. 🙂

Și nu, nu are nicio legătură cu venirea primăverii. Acesta din urmă nu este un lucru care mă încântă în mod deosebit, mai ales că are darul de a scoate din ascunziș acele persoane mizerabile, pe care le numesc generic cockroaches. Doar s-a întâmplat ca schimbarea să aibă loc în luna martie, atât.

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Jurnal. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Dilema

  1. Pingback: 2 Martie « Ioan Usca

  2. Pingback: Inocentul – 16 | Caius

  3. Pingback: Sa mai spuna cineva ca tiganii nostri nu au ajuns la Oxford « Hai ca se poate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.