Rockeri corporatiști și alte tâmpenii

Nu m-am considerat niciodată un rocker. Nu am făcut parte dintr-o gașcă de rockeri, de fapt, eram singurul care asculta rock din grupul meu. Hainele, părul lung și atitudinea au făcut parte din ceea ce eu numesc „perioada maimuțărelilor„. Ok, poate îmi plăcea cum îmi stătea cu plete. Bine, îmi plăceau și hainele. Dar eram tot un imitator, în loc să fiu eu însumi.

Ceea ce nu înțeleg este însă rockerul care devine corporatist; din convingere. Iar când spun rocker, mă refer la tot tacâmul: Vama Veche, concerte șamd – un adevărat fan. Apoi, acesta ajunge să se înroleze în cadrul unei multinaționale, devenind unul dintre miile de sclavi fără chip din sistem. Nu înțeleg, era visul său acesta? Își dorea încă de atunci, de când era în acel liceu bine-cotat, să devină un birocrat, al cărui singur scop în viață să fie acumularea de bunuri? Purtarea acestuia din perioada adolescentină nu era decât o mască afurisită? Iar hainele, doar o uniformă? Însă, lucrul cel mai trist, este că – uneori – acesta își păstrează stilul vestimentar și chiar și pletele. Bineînțeles, numai cu țoale și încălțări de firmă, ascuns eventual în spatele unei perechi de Oakley. WTF? Un adevărat rocker trebuie să rămână în afara sistemului, făcând diverse chestii la limita legalității. Acum, pentru unii constituie doar un stil vestimentar, condimentat cu ceva elemente de snobism, și niscaiva headbanging. Când, de fapt, a fi rocker ar trebui să însemne doar rock’n’roll, leather jacket, f**k till you drop dead, smoke pot, drink till you puke and big & shiny choppers. Dacă nu, atunci ești doar un ascultător de muzică bună, care se îmbracă imitându-i pe alții. Însă, aceasta este doar modesta mea opinie; a cuiva care n-a fost și nu va fi niciodată rocker.

Și, din acest motiv, am donat jacheta mea de piele. Oricum, era prea demodată ca s-o mai port; am pus ochii pe un model sexy de la LorMan. :mrgreen:

* Notă: Articolul se referă la o anumită persoană, necunoscută cititorilor mei. Dacă terțe persoane se simt în vreun fel lezate de acest material, sunt libere să-și argumenteze poziția. Mais, ne vous oublie pas, qui s’explique, s’excuse, et qui s’excuse, s’accuse.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Felurite. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Rockeri corporatiști și alte tâmpenii

  1. Pingback: Ultimul Mitropolit – 33 « Ioan Usca

  2. Pingback: sunt … « Rokssana's Blog

  3. Pingback: Geneză | Caius

  4. Pingback: Sfârleaza « Ilarie

  5. Pingback: miercurea fara cuvinte-3(Wordless Wednesday) « Rokssana's Blog

  6. Pingback: Eu cred ca urmele de sange din camera de hotel unde se presupune ca a a vut loc violul provin de la bugetarul roman care dupa ce a fost violat in fel si chip a sfarsit prin a fi mancat de viu « Hai ca se poate!

  7. Pingback: Fără bon de ordine « Gabriela Elena

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s