Cum mi-am pierdut ultimul prieten

În perioada adolescenței, aveam trei prieteni foarte buni. Împreună intram în club la ora 5 pm și ieșeam la ora 5 am. Dar, mai important, erau acolo la nevoie. Apoi, am îmbătrânit, ne-am căsătorit, unii au făcut câte unul-doi copii, iar alții au plecat către alte orașe. Îmi mai rămăsese un singur prieten, M.V. (cunoscut în „Viața lui Ragnar” drept Magnus Viken). Am fost colegi de bancă în primele două clase, apoi eu am plecat la București. Ne întâlneam însă în vacanțe. Apoi, în clasa a opta, părinții săi (care locuiau în București) l-au adus aici pentru a face liceul. A terminat liceul, apoi Academia de Poliție, iar la scurt după absolvire a fost repartizat undeva prin țară. Legătura s-a pierdut. O vreme am mai vorbit la telefon, asta întâmplându-se însă din ce în ce mai rar. Apoi, și-a schimbat numărul, uitând (probabil) să mă anunțe despre asta.

Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător un anunț de vânzare cu numele său pe un site și am sunat la respectivul număr. Deși, m-am pretins un cumpărător interesat, mi-a recunoscut vocea imediat și am reînceput să ne conversăm la telefon. Era atunci în Alba Iulia. După vreo șase luni, a obținut un post în cadrul IGP, revenind în București. După vreo două săptămâni, s-a gândit să mă anunțe despre asta, sunându-mă la o oră la care dormeam și trezindu-mă din somn. M-a invitat la un pahar, într-o sâmbătă. Cunoscuții și familia mea au o singură regulă pe care trebuie s-o respecte: să nu mă sune NICIODATĂ atunci când dorm, nici dacă a murit cineva. Doar nu-l mai pot învia, nu-i așa? Orice știre poate să mai aștepte până mă trezesc. Doar dacă va muri cineva în următoarele ore pot fi trezit, altfel iese cu scandal. Dacă arde casa, nicio grijă, mă trezesc alarmele. Dacă arde casa altora, să cheme pompierii.

Bineînțeles, omul poate avea prezumția de nevinovăție, deși îmi știa programul. Așa că, am reacționat negativ, refuzând și oferta de a ieși la un bar. Miercurea următoare, simțindu-mă oarecum vinovat pentru impolitețe l-am sunat, întrebându-l de sănătate. A încercat să scurteze cât a putut discuția, pretextând că este la serviciu (ceea ce era probabil adevărat). Nu m-a mai sunat și nu l-am mai sunat de atunci. Poate că este mai bine ca unele relații să rămână în trecut.

Nu mai am prieteni acum; am doar colegi și cunoștințe. Am doar doi foști colegi de muncă, pe care-i pot considera amici, dar atât. Nici nu-mi mai doresc prieteni; așa știu mai bine cu cine am de-a face.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Personale. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Cum mi-am pierdut ultimul prieten

  1. Pingback: STIMATI LOCUITORI AI SECTORULUI 3 AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA « Hai ca se poate!

  2. Theodora zice:

    La faza cu somnul te inteleg… si ai mei stiu ca nu trebuie sa ma trezeasca decat daca este fffff important.
    In ceea ce priveste prietenul din copilarie nu trebuie sa iti para rau.
    Sunt sigura ca daca ai fi incercat sa ii explici nu ar fi inteles.
    Politistii nu au probleme de genul asta, cu somnul. Au altfel de probleme.
    La mine in casa de exemplu tata doarme chiar daca spargi lemne langa el… mie imi trebuie liniste totala.
    Sunt unii care dorm in orice pozitie … banuiesc ca politistul este unul dintre ei. 😀

    Apreciază

  3. Pingback: SU « Ilarie

  4. Pingback: Concursul | Caius

  5. Pingback: darul de a asculta « Rokssana's Blog

  6. Pingback: Ultimul Mitropolit – 43 « Ioan Usca

  7. Pingback: Cum vorbeste presedintele Romaniei Basescu Traian: “aveau spume si prin ochi le iesea si prin urechi, peste tot” « Hai ca se poate!

  8. Pingback: Azilul de noapte « Ilarie

  9. Pingback: O pată de culoare pe pânza vieţii « Gabriela Elena

  10. Pingback: o scurta-ngaduinta « Rokssana's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s