Nemo malus felix

Era într-o zi de joi, 9 noiembrie 2000, ziua în care așterneam primele cuvinte în jurnalul cu coperți roșii. Constituia o idee mai veche de-a mea – de a-mi pune gândurile pe hârtie. Îmi propuneam atunci să scriu cât de des pot, chiar zilnic. Bineînțeles că nu am reușit asta. Doar din 28 iunie 2004, intrările în jurnal deveneau zilnice; chestii plictisitoare, precum vremea și lucrurile făcute în acea zi. Nimic deosebit. Nici acum nu reușesc să scriu zilnic în jurnal; ajuns astăzi abia la al doilea caiet. Uneori, nu scriu nimic timp de șase-șapte zile și mă străduiesc apoi, încercând să-mi amintesc ce am făcut în acele zile.

Jurnalele cu coperți roșii nu mă lasă să uit că nu mi-am îndeplinit multe din vechile mele planuri. Desigur, acestea s-au modificat pe parcursul timpului, dar esențialul nu a fost împlinit niciodată. A fost și din vina mea, dar mai mult a altora. Nu caut să dau vina pe cineva, știu exact cine sunt vinovații. Unora, le-am plănuit moartea, ani la rând, în cele mai mici detalii. La fel ca multe alte planuri, nici acestea nu au fost duse până la capăt. Acel impuls, necesar pentru materializarea acestor gânduri malefice, nu a venit niciodată. Mereu a existat cineva de care să mă agăț.

Aș putea să spun că, de fapt, sunt o persoană bună, dar nu este adevărat. Îmi trebuie doar un factor declanșator, un motiv suficient de puternic, și voi cădea pradă bestiei care sălășluiește în adâncurile minții mele. Iar, dacă încep, nu mă voi mai opri. Spiritul nu îmi este încă înfrânt. Valhalla încă mă mai așteaptă. Nu voi muri în genunchi. Nu voi coborî în tăcere în abis.

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Felurite. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Nemo malus felix

  1. Pingback: Ultimul Mitropolit – 49 « Ioan Usca

  2. Pingback: Ora de fizică « Ilarie

  3. Pingback: Angoasă | Caius

  4. Pingback: ce-i greu…. « Rokssana's Blog

  5. Pingback: Lumea Coca-Cola « Gabriela Elena

  6. Lorena zice:

    Suntem duali cu totii … nu exista oameni total buni sau deplin rai … in fiecare ingeras salasuieste un mic dracusor si vice versa …

    Apreciază

  7. Pingback: In timp ce Traian Igas reduce cu 550 lei norma de hrana a politistilor Guvernul suplimenteaza bugetul SRI cu 4,2 milioane de lei pentru cheltuieli de personal « Hai ca se poate!

  8. Pingback: După melci « Ioan Usca

  9. Pingback: Parfumul inocenţei « Gabriela Elena

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.