Dragii mei… Toți cei care îmi sunteți dragi și cărora vă sunt drag… Ascultați-mi cuvintele, iar când voi muri, să plângeți după mine. Să vărsați măcar o lacrimă, pentru că mi-a plăcut viața pe acest pământ. Să plângeți pentru mine, pentru că ultimii ani îmi vor fi fost unii încărcați de durere și neputință. Să plângeți după mine, pentru că nu mă veți mai vedea niciodată, și nici eu nu o să mai văd pe voi. Să plângeți pentru mine, pentru că moartea este întotdeauna tristă. Să plângeți pentru mine, pentru că ochii mei nu vor mai vedea un alt răsărit de soare și nu se vor mai deschide niciodată. Să plângeți pentru mine, pentru că urechile mele nu vor mai auzi cum lovesc cu putere pământul picăturile unei ploi de vară, nici trilul minunat al păsărilor văzduhului. Să plângeți pentru mine, pentru că obrajii mei nu vor mai simți adierea vântului călduț de primăvară și nu vor mai fi biciuiți de fulgii de zăpadă, purtați de crivățul aspru. Să plângeți pentru mine, pentru că buzele mele nu vor mai săruta ființele care-mi sunt dragi, iar glasul îmi va amuți pe vecie.
Să plângeți pentru mine, pentru că nu voi fi lăsat vreun vlăstar după mine. Odată cu mine, numele bunicului meu se va stinge, pentru eternitate.
Să plângeți pentru mine, pentru că și eu aș plânge pentru voi.
Per aspera ad astra 
Pingback: Inocentul – 10 « Ilarie
Pingback: Misiunea | Caius
Pingback: miercurea fara cuvinte -10 (Wordless Wednesday) « Rokssana's Blog
Pingback: Insatisfacţii « Ioan Usca
Pingback: Cele doua Romanii sunt de fapt trei – Depindem de nehotarati « Hai ca se poate!
Pingback: Cele doua Românii sunt de fapt trei – Depindem de nehotarati « Hai ca se poate!
Pingback: Dan Diaconescu face a treia incercare – “Puterea Poporului” « Dum spiro, spero
Bine, o sa plang, numai sa-mi dai de veste cand va fi ceasul cel din urma.
ApreciazăApreciază
Dar am spus: „Toți cei care îmi sunteți dragi și cărora vă sunt drag”… Asta înseamnă că…?
ApreciazăApreciază
Dragi, nedragi ( adevarul e ca mi-a scapt din vedere amanuntul asta 🙂 ), bocitoarele au farmecul lor 🙂
ApreciazăApreciază
Da, atâta vreme cât plânsul lor este sincer…
ApreciazăApreciază
e o gluma? e literatura?
ApreciazăApreciază
Este…un fel de last wish. Nu înseamnă însă că trădează intenții suicidare. Nu manifest astfel de gânduri, dimpotrivă: I want to live forever. 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Unica Revolutie « Rokssana's Blog
Stii,eu intru si te citesc…ok am inteles Ragnar este literatura…dar cand gasesc asemenea posturi,ma blochez efectiv,pentru ca nu stiu ce sa cred..
De fapt,despre ce este vorba? Pentru ca sochezi,pe bune..
ApreciazăApreciază
Mai întâi, „Viața lui Ragnar” nu este literatură. Este, în mare, o autobiografie. De fapt, puține postări pot fi încadrate în categoria „literatură,” mai precis, ficțiune.
Apoi, această postare nu este decât ceea ce este: un gând, o idee. Veșnica mea examinare a misterului suprem. Dezolarea, neputința și durerea pe care le naște moartea unui om; în acest caz, moartea mea. Dacă aveam o vârstă înaintată, atunci aceste gânduri bănuiesc că erau ok, nu-i așa? Păi, nu știu dacă voi apuca o vârstă înaintată, așa că-mi exprim aceste gânduri acum.
Lora a înțeles. Cred.
Scuze pentru întârzierea cu care am răspuns; am fost plecat.
ApreciazăApreciază
:)) Am inteles prima parte,apoi m-ai bagat mai adanc in ceata…
asa de blonda oi fi? :))
ApreciazăApreciază
Prima parte din ce? 🙂
ApreciazăApreciază
Din ce mi-ai explicat..ca Viata lui Ragnar nu este literatura..ok..
Cat despre postarea asta…tu stii!
ApreciazăApreciază
Nu, nu știu… 🙂
ApreciazăApreciază
Nici eu nu știu ,dar promit ca o să vărs două lacrimi sincere !!
ApreciazăApreciază
Cum zici tu.
ApreciazăApreciază