Fanatic

Oamenii discută mereu despre posibilitatea existenței lui Dumnezeu. Mie mi-a plăcut mereu să le distrug teoriile oamenilor, să le pun la încercare opiniile și să văd dacă și le pot argumenta. Mereu am distrus apărarea celor care cred în Dumnezeu, mai precis în YHWH. De la o vreme însă, am înțeles că mă port exact ca un prozelitist ateu: calc în picioare speranțele și credințele oamenilor, încercând să fac ce? Să-i eliberez de sub „tirania” religiei?! Chiar dacă nu există niciun dumnezeu, o viață dedicată unei divinități ipotetice nu este una trăită în van. Nu atâta vreme cât omul respectiv este fericit.
Așa că, îi voi lăsa pe oameni să creadă ce vor și în ce vor, preferând să păstrez tăcerea asupra subiectului.

Adevărat, există oameni religioși care încearcă să impună, chiar cu forța, propria credință altora. Din ce în ce mai puțini, dar există. Acestor fanatici nu le poți zdruncina credința în niciun fel. Negarea zeității la care se închină, nu face decât să-i enerveze. Nu-mi plac fanaticii, de niciun fel; fie că sunt religioși sau de altă natură. A crede fără să înțelegi și a încerca să-i constrângi pe alții să se plece în fața inexplicabilului nu este numai o eroare logică, ci și un act repulsiv. Pe acești oameni nu-i voi lăsa în pace. Le voi ridiculiza credința, indiferent la ce se închină; fie zeu imaterial sau lucru făcut de mâna omului.
Ceilalți, care nu se bat cu pumnul în piept că sunt depozitarii adevărului absolut, sunt în siguranță, de acum încolo.

Reclame

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Felurite. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Fanatic

  1. lili3d zice:

    Părintele Teofil Pârâianu (nu știu dacă am scris cum trebuie) spunea că Facultatea de Teologie nu l-a făcut deloc mai credincios, prin ceea ce a aflat de acolo.
    Niciun argument nu poate spulbera o credință adevărată.
    Fanaticii sunt oameni care suferă deja, sau sunt posedați, cumva. Deci, fie îi faci să sufere și mai rău, fie nu obții nimic, căci ei nu văd nimic.
    Ce ai scris aici m-a făcut să mă gândesc la poezia ,,La icoană”, a lui Al. Vlahuță. Toți oamenii obișnuiți ajung să trăiască acele sentimente în condiții asemănătoare, până când vor găsi un răspuns la întrebările lor. Sunt sigură că și eu aș fi simțit la fel ca în poezie.
    Nu știu dacă trebuie să înțelegi, ca să crezi.
    Probabil că am bătut câmpii.

    Apreciază

  2. lili3d zice:

    Mai încerc o dată să scriu un comentariu. Prima dată am eșuat și renunțasem.
    Nu există argument care să dărâme o credință adevărată.
    Fanaticii sunt deja suferinzi. Ori, dacă nu, bolnavi psihic. Deci, nu știu dacă ar fi deschiși să înțeleagă ceva care să le contrazică ideile.
    Părintele Teofil Pârâianu spunea, cândva, că facultatea de Teologie nu i-a adâncit credința, ba dimpotrivă.
    Ceea ce scrii mă face să mă gândesc la poezia ,,La icoană”, de Al. Vlahuță. Groaznice sentimente. Mai ales într-o anumită fază a existenței.
    Prin ridiculizare nu vei câștiga pe nimeni, niciodată. Vei obține doar o adâncire a răului. Și nici măcar nu te vei simți mai bine.
    Cred că ceea ce ai scris este un fel de răzbunare pe ceva în care ,,nu crezi”.

    Apreciază

    • Ragnar zice:

      Reușiseși să scrii de prima oară. Dintr-un motiv necunoscut, platforma a trimis ambele comentarii la spam. Ceea ce este între mine și Dumnezeu este între mine și El, iar niciun om nu poate judeca asta.
      Sunt ca un copil mare – unele dintre lucrurile pe care le fac sunt caracterizate de acea răutate particulara copiilor. Încă îmi mai place să enervez oamenii… 🙂 Altfel…cred că am spus pe undeva că m-am născut bun, dar pe parcurs răul s-a insinuat în mintea mea. Uneori, acesta din urmă iese la suprafață.

      Apreciază

  3. Pingback: mitul pesterii « Rokssana's Blog

  4. lili3d zice:

    Da, nu avem dreptul, în primul rând, de a judeca pe nimeni, oricine ar fi şi orice ar fi făcut. Dar cine îi judeca mai devreme pe fanatici?
    Răutatea aceea a copiilor este dată de dorinţa de a domina, de a deţine puterea şi controlul.
    Şi, oricare dintre noi are momente când răul iese la suprafaţă, aparent fără motiv.
    Hai, mai postează ceva pe aici.

    Apreciază

    • Ragnar zice:

      Poate că îi judecam, dar în cazul fanaticilor nu este numai între ei și zeul lor, aceștia încearcă să-și impună viziunea și altora.
      Doar am spus că n-aș refuza puterea absolută, dictatorială, nu-i așa? Asta, referitor la cauza răutății.
      Aș mai posta, dacă mi-ar trece ceva prin cap. Momentan, trec printr-o criză de inspirație, deși am câteva idei în ciorne. Poate mai încolo.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.