Trecutele iubiri

Șapte – aceasta se pare că este cifra magică, în cazul meu. Doar despre șapte fete/femei se poate afirma că au însemnat cu adevărat ceva în viața mea. Doar despre șapte se poate spune că le-am iubit, și (după cum am mai spus), într-un fel, încă le mai iubesc pe toate. [Acest prim paragraf va fi conținut de către toate postările consacrate acestui subiect, ca o introducere.]

După ce am dedicat (și voi mai dedica) atât de multe cuvinte portretizării lui Elise, m-am gândit să fac asta și cu celelalte. Desigur, cu Elise legătura a fost de dată relativ recentă, din acest motiv și amintirile sunt atât de clare. Despre celelalte însă imaginile păstrate în memorie sunt ceva mai încețoșate, dar voi încerca să le readuc la viață. În cazul unora din ele, mă ajută și cele scrise în caietele cu coperți roșii (de altfel, unul dintre motivele pentru care pot oferi atâtea detalii despre Elise sau Charlotte, inclusiv cu date calendaristice exacte). În privința altora însă nu am nimic în ajutor decât propria-mi memorie. Poate că, odată cu acest exercițiu de rememorare, aceste amintiri se vor fixa mai bine în mintea mea.

Vor fi doar șase părți însă, în care vor fi prezentate trecutele iubiri, deoarece, nu-i așa?, cea de-a șaptea nu face parte din trecut, ci din prezent și viitor. Șase femei, care vor fi menționate cu numele lor reale în această postare, pentru prima și singura dată. Prin urmare, Mariana G., Adriana P., Nicoleta M., Cristina M., Camelia B. și Eliza (doar Eliza, din anumite motive). Acestea vor fi descrise în ordine cronologică. Totuși, este posibil ca, în funcție de dispoziție, timp liber sau producerea unor evenimente neașteptate, printre aceste articole să fie inserate și altele, despre cu totul alte subiecte.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Suvenire. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Trecutele iubiri

  1. Pingback: Doi tineri din Vereşti « Ioan Usca

  2. Pingback: Type L-O-V-E! ( Life in Pictures 2) « Gabriela Elena

  3. Pingback: In Arad – Reactivarea comitetelor cetăţeneşti de cartier « Hai ca se poate!

  4. Pingback: Revoluţia începe la Roşia Montană! « Hai ca se poate!

  5. Pingback: despre prostie « Rokssana's Blog

  6. Pingback: Adâncuri | innerspacejournal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s