Adunate de prin jurnalele cu coperți roșii (5)

duminică, 17 decembrie 2006
Se apropie anul 2007 și odată cu el cei 30 de ani ai mei…[…]
Toată viața mea mi-am dorit un copil, de fapt o fetiță…din tot sufletul meu întunecat, iar acum am ajuns să privesc cum trece viața pe lângă mine și totul în jur se năruie. Toate visurile mele, toate speranțele mele…s-au prăbușit ca un castel din cărți de joc. Viitorul îmi este acum inevitabil. Tristețea mă sufocă. Am terminat.[…]

duminică, 24 decembrie 2006
A sosit și Crăciunul…
La orizont nu se întrezărește decât îmbrățișarea rece a morții hâde și nimic altceva. Totul s-a sfârșit.[…] Sufletul îmi este împietrit, gândurile îmi sunt întunecate și sunt cuprins în torentul învolburat al depresiei totale. Tot ce mi-a rămas sunt amintirile… Cum s-a ajuns aici? Cine este vinovat? Probabil că eu…

Ce am scris în jurnal în 2007, 2008 și 2009 nu merită păstrat. Nu vreau să-mi amintesc acele gânduri. Ultima intrare în primul jurnal cu coperți roșii este pe 3 decembrie 2009. Una amorfă, despre ceea ce am făcut în acea zi.

joi, 12 august 2010
Astăzi m-am înscris la școală…

duminică, 19 iunie 2011
De mult timp n-am mai scris ceva în caietele cu coperți roșii…

luni, 04 iulie 2011
Astăzi la ora 15.30 sunt programat la Dr. Georgescu. Cică are vaccinul…

marți, 02 august 2011
Pe data de 25 iulie am fost să-l văd pe Puf. La circa 30 de minute după ce am plecat eu, Puf s-a îndreptat cu greu spre baie, a mai respirat adânc de două ori și apoi a murit. Adio, Pufule… Poate ne vedem dincolo, în lumea umbrelor, ghemotocule…

luni, 21 noiembrie 2011
Sunt obosit… După trei zile de stat acasă… M-am culcat târziu în fiecare dimineață, de asta sunt așa. Ceva mă apasă și știu exact despre ce e vorba. Scriu rar aici, de când cu blogurile. Poate e mai bine așa. Voi încerca să rezolv problema mai spre seară. Nu mă duc la școală astăzi – mă voi duce marți și miercuri (sau poate marți și joi). Mă voi culca acum. Sper să reușesc, totuși, să scriu mai des aici.

Aici se încheie jurnalele mele. De fapt, ultima notă din al doilea caiet cu coperta roșie este din 16 februarie 2012, dar este una care conține doar ce am făcut la serviciu în acea zi. Așa se termină consemnarea amintirilor mele. Ceea ce-mi va rămâne de acum încolo va fi doar ceea ce am în minte. Nu am nevoie de altceva.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Personale. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Adunate de prin jurnalele cu coperți roșii (5)

  1. Pingback: Calea rugăciunii – 6 | innerspacejournal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s