V-am condamnat pe toți la moarte

„Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert –
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci –
Tot flori însângerate…”

Îmi amintesc de vremurile în care cutreieram codrii întunecați, în căutarea unei biete ciute pe care s-o ucid și s-o duc în peștera în care trăiam alături de frumoasa mea cu ochii blânzi. Am fost acolo atunci când Licurg își compunea normele morale… Nu am uitat-o pe acea bacantă cu plete de foc, cea care mi-a dăruit toate acele nopți de vară la umbra templului din Baalbek. Încă îmi este proaspăt gustul sângelui în gură, sânge care mă stropea din belșug ori de câte ori pustiam satele și orașele Europei, alături de tovarășii mei din stepele Asiei. Îmi răsună și acum în urechi strigătul de luptă al păgânilor, Salah al-Din! atunci când cei care luptau alături de mine au fost masacrați la Hama. Eram acolo atunci când brutele furioase pângăreau frumusețea prințesei de Lamballe și apoi o ucideau fără milă. A fost una dintre multele dăți în care am plâns și am vrut să distrug din nou omenirea. Dar am continuat să sper… Sunt aici și acum… Însă, acum nu mai sper. Am hotărât că a sosit timpul să muriți. Cu toții.

Nu existați decât în mintea mea – eu v-am creat. Tot ceea ce vedeți nu este real. Trebuia să fiți un vis, dar ați devenit un coșmar. Singurul mod în care vă pot distruge este să elimin sursa existenței voastre. Dar eu voi renaște, pentru că eu sunt etern. Voi nu. Voi veți deveni cu toții praful din care voi face cărămizile cu ajutorul cărora voi construi noua mea lume. Într-un fel, se poate spune că nu veți dispărea cu totul… Dar veți fi morți, să nu vă îndoiți de asta. Nu veți trece într-o nouă lume, nu vă așteaptă nimic la capătul acestei vieți – pur și simplu nu veți mai fi. Și atât.

Anunțuri

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Onirice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la V-am condamnat pe toți la moarte

  1. crisaa zice:

    Minulescu este … senzațional !!
    Atât … punct și de la capăt ??? sau doar ..atât ??? 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s