În ape tulburi

În mod normal nu ar trebui să scriu această postare, dar din nou nu sunt ceea ce poate fi considerată o persoană normală. Gândul mă urmărea încă de aseară, știind că programasem o postare la două minute după miezul nopții, iar asta ar fi fost cea de-a unsprezecea în această lună. Iar afurisita de lună se termină chiar mâine. Nu puteam să las unsprezece postări în octombrie. Am mai lăsat altădată numere impare, da numai pentru a-mi demonstra că pot. Zilele astea se pare că nu pot. Nu sunt în apele mele.

Da, am o problemă cu numerele. Pe când eram mic obișnuiam să număr dalele pavajelor – numai până la opt, apoi o luam de la capăt. (Legat de asta era și o întrebare din chestionarele testelor psihice pe care le dau la muncă anual. În ultimii ani le-au simplificat și au scos întrebarea. Normal că mințeam acolo, doar nu era să recunosc.) Numărul trebuie să fie par, altfel este imperfect. La fotbal cei unsprezece jucători sunt enervanți, dar având în vedere că unul este portar lucrul devine acceptabil. Șapte reprezintă un număr tolerabil, la fel și trei, cinci sau treisprezece. Cincisprezece este în regulă, dar nouă, șaptesprezece șamd nu sunt suportabile. Unele numere impare sunt admisibile, altele nu. Da, se pare că nu mi-a trecut nici acum. Sufăr de tulburare obsesiv compulsivă, iar asta se adaugă la lista de probleme psihice.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) e caracterizată prin gânduri anxiogene sau ritualuri pe care persoana simte că nu le poate controla. Dacă cineva suferă de TOC este asaltat de imagini și gânduri stăruitoare, nedorite sau de necesitatea presantă de a se angaja în îndeplinirea anumitor ritualuri.
Persoana în cauză poate fi obsedată de microbi sau murdărie; astfel își va spăla mâinile în mod repetitiv. Sau poate fi copleșită de îndoieli și astfel simte nevoia de a face verificări repetate. Persoana afectată poate fi tulburată de gânduri în legătură cu violența și se teme că le va face rău celor apropiați. Sau poate petrece timp îndelungat atingând obiecte sau numărându-le; poate fi preocupată de ordine și simetrie; sau are gânduri stăruitoare privind practici sexuale pe care le respinge; sau este tulburată de gânduri care sunt contrare credințelor religioase.
” (Sursa:www.cabinetpsihoterapie.ro)

Am manifestat și mai manifest ocazional toate gândurile descrise mai sus. Rușinos, știu, dar nu era vorba că odată ce persoana bolnavă admite că are o problemă se află pe drumul cel bun? Deși tot acolo spune că: „Multe persoane dintre cele afectate realizează că acțiunile lor nu au sens logic, însă nu se pot opri.” Circumstanța atenuantă ar fi că în ultimii ani fac mult mai rar aceste lucruri. Bine, nu foarte rar. So, I’m freaking mentally disturbed. What’s new?

Totuși, există un tratament: „O combinare a psihoterapiei cu medicația este un tratament eficient pentru majoritatea pacienților.” Nu am însă de gând să-l urmez. Oh, well

* Citatele provin de la: http://www.cabinetpsihoterapie.ro/articole-psihoterapie/tulburarea-obsesiv-compulsiva.html.

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Felurite. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la În ape tulburi

  1. devilishdesires zice:

    Well that was weird…m-am simtit ca si cum mi-ar fi fost facuta o descriere a celor mai „intunecate” secrete ale mele… Cu toate acestea, nu este nimic rau in aceste obiceiuri mai ciudate pe care le-ai dezvoltat pe parcursul anilor, si nu spun asta doar pentru a ma scoate pe mine (okay, maybe just a little). Dar, sa privim partea buna a lucrurilor! Acum pot atribui un nume „nebuniei” mele. :>

    Apreciază

    • Ragnar zice:

      Bineînțeles. Nu e nimic rău în a avea obiceiuri ciudate. :mrgreen: Atâta vreme cât nu sunt observate de către ceilalți. La un moment dat, am spus ceva gen: „great minds think alike”. Well… Se pare că asemănarea este mai profundă decât ne așteptam. 🙂 Bine, cu timpul s-au mai estompat aceste obiceiuri. De exemplu, acum nu mai număr dalele pavajului. Desigur, mă ajută și faptul că după 1989 dalele pavajelor au început să dispară, pe trotuare fiind turnat asfalt. 😀

      Apreciază

  2. nuclearrr zice:

    Am trecut fiecare
    prin accese de nebunie trecatoare:)

    Apreciază

  3. nuclearrr zice:

    Le mai schimbam..:)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.