Atonement

Je frissonne de peur quand tu me dis: „Mon ange!”
Et cependant je sens ma bouche aller vers toi.

Cu câțiva ani în urmă, atunci când am hotărât să-mi reiau lectura întreruptă cu ceva vreme înainte, am alcătuit o listă căreia i-am pus titlul prozaic de „Books to read before I die„. Mărturisesc faptul că nu eram și nu sunt foarte la curent cu literatura de după 1970, cu câteva excepții. Cunosc numele câtorva autori și câte ceva despre operele lor, dar nu am citit mare lucru. Vederile mele înguste includeau numai autorii pe care eu îi consider „clasicii” literaturii: Hemingway, Dostoievski, Hesse, Nietzsche, Sartre, Balzac, Camus, Hugo, Rilke, Nabokov, Lev Tolstoi, și mulți alții. Cartea cu pricina s-a nimerit să fie pe listă, adăugând-o acolo pe baza referințelor critice luate de pe un site serios (Time, dacă îmi aduc aminte corect). Desigur, aveam pe listă și câteva cărți de Stephenie Meyer. Pe atunci însă habar n-aveam despre ce este Twilight. După ce a apărut filmul și am aflat, am șters cărțile ei de pe acea listă; nu le voi citi niciodată. Când am fost la bibliotecă să mai iau niște cărți, am găsit întâmplător „Invitația la vals” de Drumeș. Tot întâmplarea a făcut ca literatura engleză să fie vizavi de cea românească. Ochii mi-au căzut pe o carte al cărei autor mi s-a părut cunoscut: Ian McEwan. Privind și titlul cărții, Ispășire, mi-am dat seama că este „Atonement” de pe lista mea. (Nu mă întrebați de ce țin minte cărțile care sunt pe listă, că sunt vreo mie acolo.) Nu știu de ce am luat-o; nu știam nimic despre autor sau despre carte. Doar că a fost apreciată de alții și atât.

La început mi s-a părut puțin plictisitoare; adică, o fetiță care pregătește o piesă de teatru pentru întoarcerea fratelui ei acasă… Anost. Apoi a început să-mi placă felul în care autorul intra în mintea personajelor, dând în același timp senzația că povestea este descrisă de un observator extern. Și același eveniment văzut prin ochii mai multor persoane… Mi-a plăcut asta. Lectura începuse să mă captiveze, când am ajuns la… obscenitate. Am fost șocat, dar mi-am continuat lectura mai departe. Mai mult din inerție însă. Nu am mers decât o frază și am revenit la paragraful cu obscenitatea, recitindu-l. Nu mă așteptam la asta, iar vulgaritatea, mai ales acel diminutiv românesc atât de…stradal, m-a lovit ca o măciucă în moalele capului. (Iar eu nici măcar nu gândesc obscenități. Le rostesc atunci când sunt înconjurat de animale, dar în acel moment joc un rol.) Amintindu-mi ce scria pe copertă despre erotism, m-am temut că mai departe va începe să semene cu o scriere de-a Sandrei Brown. Am continuat să citesc destul de reticent și cu un entuziasm scăzut. Iar când am ajuns la scena din bibliotecă, în pofida unei descrieri atât de… senzuale, am crezut că temerile mi s-au confirmat. Am răsuflat ușurat abia la a doua parte, când Robbie se îndreaptă spre Dunkerque, în momentul în care am realizat că pasajele cu pricina fuseseră rarități.

Ceea ce m-a doborât însă a fost finalul. Dezvăluirea că Cecilia și Robbie au murit departe unul de celălalt, m-a făcut să izbucnesc în lacrimi. Și am plâns ca un prost mai bine de un minut. Apoi m-am oprit subit, gândindu-mă că nu așa se poartă un…bărbat. Ce ar spune ea, dacă te-ar vedea? Paradoxal însă, nu am plâns pentru visul destrămat al iubirii celor doi, ci pentru lașa de Briony. Povara purtată o viață întreagă, atât de grea pentru o singură ființă, m-a făcut să uit și să regret că am urât-o la început. Am vrut să o îmbrățișez și să-i spun: „Te iert eu, în numele lor, copilă. Știu că și ei te-ar fi iertat, până la urmă. Iar în cartea ta, vor trăi împreună fericiți o veșnicie.” Am iubit-o pe Briony Tallis… Tallís, cum a numit-o muribundul soldat francez. O iubesc. Nu mi s-a mai întâmplat ca o carte și un personaj să mă facă să mă simt astfel. Sper să se mai întâmple.

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.
Acest articol a fost publicat în Felurite. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Atonement

  1. ginamihai zice:

    Fără vreo legătură cu cartea ta, ci cu sentimentul pe care îl poate provoca o lectură, am trăit ceva special, ca și cum mi s-ar fi întâmplat mie, când am citit ”Mai presus de toate„, de Eric Knight.

    Apreciază

  2. Irene zice:

    Grație ție am citit și eu Atonement. Epigraful cărții o aduce în prim-plan pe Catherine Morland, care, cum fac și alte personaje din J. Austen, pornește de la false prezumții sau prime impresii, suspiciunile ei ducând-o pe o pistă falsă. Briony, la rândul ei, se află în eroare nu numai datorită inocenței ei, reale și transmise și Lolei în relatarea despre așa-zisul atac din bibliotecă al lui Robbie asupra lui Cee, cât și datorită faptului că e mezina și fiind egocentrică, simte nevoia să se remarce în lumea adulților. Drama îndrăgostiților pornește din dorința lui Briony de a-și ”ocroti” sora, din ignoranța ei și din imaginația și morala ei puritană. Leitmotivele Ceciliei din cele trei părți sunt și ele interesante (come back, it’s only a dream, come back to me – din scrisori, come back on earth), la fel toate simbolurile.
    Da, Briony e lașă. Îi vine greu să creadă că s-a înșelat, că a greșit, și ceva din firea ei, sau o trăsătură a personajului mai degrabă, o împiedică să facă ce e drept, să îndrepte răul pe care l-a făcut. Anagnorisis-ul vine în partea a treia; odată înțeles răul, amână să facă reconcilierea până devine prea târziu. Și din acel moment, ea încearcă să îndrepte ce crezuse că fusese bine și până atunci. De aici, cred, amânarea.
    Dar să nu uităm, Briony e înainte de toate scriitoare. Ea se ispășește în și prin scris. Ar fi mult mai mult de spus, dar mă opresc aici, mulțumindu-ți pentru recomandare.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.