Arhive pe categorii: Gânduri

Am privit dimineață (asta se întâmpla în urmă cu câteva zile) la chipurile obosite ale celor câțiva indivizi treji la acea oră matinală și m-am mirat de unde găsesc acești oameni energia să continue, să meargă în fiecare zi la … Continuă lectura →

Ascultând un concert de Salieri, pentru oboi, două viori (dintre care una era roșie), violă și violoncel și visând la moartea iernii, care se va fi întâmplat curând, deschizând drumul spre primăvara morții mele. Ducând vorbele dincolo de chinul desuet … Continuă lectura →

În mod normal, un astfel de personaj ar trebui să-și spună iudeu. Dar nu; nu veți găsi puseuri de onestitate la aceștia: creștinul după Vechiul Testament are aroganța să vorbească despre Mielul Domnului, deși el este gata să-l junghie deasupra … Continuă lectura →

Mă lupt cu timpul şi pierd lupta veşnic inegală. Aş vrea să dorm, dar timpul nici de asta nu-mi ajunge. Un ritm mi se încheagă-n minte: dar versul nu vrea să pornească şi suta de poeme nicicând nu va fi … Continuă lectura →

Am ratat ocazia ca anul acesta vizita anuală în locurile copilăriei mele să aibă loc în luna lui cuptor şi aceasta se va amâna, cel mai probabil, prin septembrie: un tur rapid de patru zile, o zi pe drum şi … Continuă lectura →

Crezi că mă vezi, dar nu sunt ceea ce vezi: într-o clipă, vedenia de mai devreme se va transforma în altceva; zâmbetul copilăresc va pieri şi în locul său vei vedea rânjetul strâmb al demonului; ochii care-ţi zâmbeau doar cu … Continuă lectura →

Stăteam deunăzi în fotoliul negru, tocmai închisesem laptopul, când m-am privit în cristalul decorat al oglinzii din camera de zi. Mă aşteptam, cu teamă (cu speranţă?! Cum să îmi doresc să văd aşa ceva?!), să văd oglindindu-se, aşezată în fotoliul … Continuă lectura →

Mă întreb oare câţi tineri începători în ale scrisului au fost demoralizaţi, distruşi, aduşi în pragul sinuciderii de către o critică virulentă a operei lor… Cât de mult contează o cronică favorabilă, măcar una, pentru ca un debutant în ale … Continuă lectura →

Se spune că în mormânt este o linişte deplină; ceva… nemaiauzit. Nişte minciuni! Vă spun: nu există nimic mai înnebunitor în lume decât zgomotul făcut de fălcile neobosite ale viermelui, un sunet ce seamănă cu un glăscior mâncăcios şi neîntrerupt. … Continuă lectura →

De o vreme, una prea lungă ar spune unii, am înhămat câţiva demoni la carul meu şi am hălăduit nebuneşte prin adâncimile nebănuite ale firii omeneşti. Am stat şi i-am mânat cu bice de foc şi nu numai că mi-a … Continuă lectura →