Arhive pe autori: Ragnar

Despre Ragnar

Nu mă căutaţi, pentru că nu sunt aici. Sunt pretutindeni... Sunt nicăieri... Am devenit una cu întunericul... Sunt numele rostit de mame la ceas de noapte, atunci când vor să-și sperie copiii. O șoaptă uitată în grădina paradisului ruinat. Coșmarul ce tulbură somnul abisului. Sunt eu: Ragnar.

Jeannie. Sfârşit

Ai fost persoana în care am avut cea mai mare încredere. Mai multă încredere decât în mama. Dintre toate fiinţele care au trăit în această lume, pe tine te-am iubit cel mai mult. Dar mi-ai trădat încrederea şi te-ai îndrăgostit … Continuă lectura

Publicat în Personale | Lasă un comentariu

Una

Ochii tăi mă privesc cu blândeţe, iar iubirea ce mi-o porţi este aproape tangibilă, parcă electrizează aerul dintre noi, creând o legătură chiar şi atunci când suntem departe unul de celălalt. Departe, dar nu depărtaţi. Îmi place senzaţia de căldură … Continuă lectura

Publicat în Onirice | Comentarii închise la Una

Ţie…

Cea care eşti mincinoasă, la fel ca toate femeile, îţi doresc să simţi durerea mea, să simţi cum te zdrobeşte şi să nu poţi să te chircești într-un colţ şi să mori, pentru că… Dar ştii prea bine de ce. … Continuă lectura

Publicat în Gânduri | Comentarii închise la Ţie…

Strălucitor ca noaptea din morminte

Eram în întuneric, singur, așa cum sunt ades.Mergeam orbecăind, împovărat de gânduri.Luminile-au clipit, o dată, de mai multe.S-au stins apoi și-un întuneric densa coborât și-n brațe m-a cuprins.Am o lanternă-n buzunar, am vrut s-o-aprind.Am ezitat, și am privit nimicul.O, tată, … Continuă lectura

Publicat în Tentative lirice | 8 comentarii

Către ochii răuvoitori din Suedia

Stimată doamnă (nu cred că sunteți un domn, ar fi de-a dreptul patologic să faceți ceea ce faceți; nu că nu este patologic și așa, femeie fiind, dar parcă în acest caz nu ar fi nevoie de medicație, ci doar … Continuă lectura

Publicat în Delirante | Lasă un comentariu

Stimate domn

Băi, curvare! Ți-am mai adresat eu vreun cuvânt, după acel e-mail la care nu ceream să (de fapt, insistam să nu) primesc un răspuns? Ce amenințări visezi? Te-am numit eu pe undeva, în mod explicit? Eu vorbesc de un nene … Continuă lectura

Publicat în Delirante | 2 comentarii

Diseur de bons mots, mauvais caractère

Maifrenţ… Nu, nu e bine. Mate… Nici aşa. Dragi wordpressiste… Parcă e mai bine. Femei frumoase şi deştepte… Hai să fim serioşi o clipă! Proastelor şi curvelor (pentru că unele dintre voi sunteţi într-o relaţie atunci când vă abordez şi-mi … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | 7 comentarii

Te iubesc

Doar de trei ori am spus „te iubesc” și mă îndoiesc de faptul că voi mai spune cuiva vreodată. Ultimul a fost spus pentru toată viața. Prima oară i-am spus celei care avea să-mi fie prima soție, prin decembrie 1997. … Continuă lectura

Publicat în Gânduri | Lasă un comentariu

De ce n-am chip

Sunt atât de obosit, încât abia merg prin noaptea perpetuă în care sunt prins de atâta vreme. S-a făcut deja o lună de când dorm între două și șase ore pe zi, iar cele șase sunt o rara avis. Și … Continuă lectura

Publicat în Delirante | Lasă un comentariu

De ce n-am devenit sfânt

Eram încă un copil atunci când am fost copleşit de un sentiment care nu a mai dispărut vreodată, ci a devenit chiar mai puternic în timp: milă, milă pentru tot ceea ce este viu. De atunci am început să salvez … Continuă lectura

Publicat în Gânduri | 4 comentarii