Către auroră

Zeii au hotărât, în infinita lor înțelepciune, să-mi acorde un răgaz, o scurtă, dar fundamentală, amânare a inevitabilului. Soarele care va răsări în dimineața următoare va aduce cu el o rază de speranță. Înaintea ochilor mei se arată un nou drum; mai strălucitor ca niciodată. Noul mare plan a fost pus în mișcare. Primele sale elemente vor fi duse la îndeplinire în această săptămână. Înainte ca apusul să se aștearnă peste ultima zi de duminică din această lună, prima etapă va fi încheiată deja. Luna august, o lună fierbinte, va cuprinde următoarele două etape ale marelui plan. Până la sfârșitul acestui an, sper să fie realizate și etapele patru și cinci. Din nefericire, a cincea etapă depinde de factori externi, străini de voința mea. A cincea fază este însă vitală pentru viitorul meu, pentru supraviețuirea mea însăși. Realizarea acesteia poate fi întârziată, însă, nu mai târziu de sfârșitul anului 2012.

Etapele șase și șapte, ultimele două din marele plan, trebuie îndeplinite până în anul 2017 (da, gândesc în perspectivă!). Etapa a șasea depinde de a doua și este, la fel ca precedenta, vitală. Ultima etapă este importantă, dar nu obligatorie; marele plan poate funcționa și fără aceasta.

Ceea ce este mai important, este că marele plan a fost pus deja în aplicare. Viitorul a fost schimbat. Viitorul meu; viitorul nostru. Totuși, reușita planului este ceva foarte volatil. Elementele nu sunt toate interdependente, dar unele dintre ele sunt esențiale. Cheia viitorului meu este al cincilea element. 🙂 Fără acesta, chiar dacă toate celelalte etape sunt duse la îndeplinire, totul este inutil. Al cincilea element este cel care conferă echilibru; este piatra din capul unghiului.

Știu că nimeni n-a înțeles mare lucru din ce am scris. Important este doar că optimismul renaște. Încet, dar sigur.