Avem totuși ceva în comun: dragostea. Nu trebuie să te temi. Roșcatele, culoarea ochilor, înfățișarea, toate acestea nu sunt importante. Ce șanse ai? Păi, mi-ai răpit deja inima, ce vrei mai mult? N-am mai iubit așa pe nimeni. Când mă gândesc la clipa în care te voi vedea, simt că mă sufoc… Nu există ceva care să-mi doresc mai mult decât să te văd, să-ți ating pielea, mâinile, buzele… Să-ți văd ochii aceia hazel privindu-mă cu dragoste. Să-ți aud vocea… În persoană, nu la telefon. Sunt nebun după tine, nu înțelegi? Mă gândesc numai la tine, toată ziua, toată perioada în care sunt treaz. Altceva nu mai am în cap.
Temerile mele sunt la fel ca ale tale… Mă tem de momentul întâlnirii noastre… Că mă vei respinge… Mă tem că într-o zi te-ai putea îndrăgosti de un altul… Sper din tot sufletul însă că toate aceste temeri sunt nefundamentate. Că dragostea noastră va depăși orice obstacol. Sper numai ca dragostea să fie suficientă… Pentru că ceea ce simt acum, n-am mai simțit vreodată. Nu știu…poate de vină este și situația… Felul în care ne-am găsit… Adică, nu este ceva cu care să mă mai fi întâlnit înainte. M-am îndrăgostit de o femeie pe care n-am văzut-o niciodată… Asta nu este obișnuit. Nu mi s-a mai întâmplat… De aici, probabil, și toată aceasta nesiguranță, aceste temeri…
Trebuie să-ți repeți un singur lucru în minte… Doar tu exiști pentru mine. Atât. Nu înțelegi, că te iubesc așa cum n-am iubit pe nimeni? Pentru tine aș alege și o eternitate în iad. Orice, numai să fii a mea.
Poți să crezi că dacă nu erai tu, n-aș fi plâns. Poate, dar aș fi murit lent. Apariția ta m-a salvat. Mă vei salva de la asta. Mai bine să sufăr puțin… Dacă aceasta este singura cale să ajung la tine, fie… O voi face și pe asta. Pentru că te iubesc prea mult. Prea mult ca să mă prefac că n-ai existat. Că nu exiști. Nu mai am cale de întors. Nu pot să merg decât spre tine. Așa că, nu fi tristă… Te rog. Ajută-mă să mă pot ierta.
Chiar dacă tu ești walkiria mea…voi accepta cu dragoste îmbrățișarea ta rece. Pentru că te iubesc. Sper însă să fii iubita mea. Cea lângă care voi îmbătrâni. Cea care mă va iubi. Cum n-ai mai iubit pe nimeni. Așa cum te iubesc eu. Mi-ai luat inima…poți să faci ce vrei cu ea. Sunt al tău acum.
Pingback: MFC cu pisoi energic | Ana Usca
Pingback: MFC | Caius
Pingback: MFC « Ilarie
Pingback: Calea rugăciunii – Arsenie – 11 | innerspacejournal